Apostolul Iacov, vrând să arate cât de greu îi este celui guraliv să se abțină de la ceva nefolositor, a zis că ținerea limbii între hotarele cuvenite este doar partea bărbaților desăvârșiți: dacă nu greșește cineva în cuvânt, acela este bărbat desăvârșit, în stare să înfrâneze și tot trupul (Iacov.3, 2) Iată deci că vorbirea deșartă este ușa spre osândire și clevetire și cum să biruim mândria câtă vreme nu ne înfrânăm de la acestea?
Limba, îndată ce începe să vorbească ceva după placul său,
fuge ca un cal scăpat din frâu și pălăvrăgește nu numai cele bune și cuvincioase, ci și cele rele și dăunătoare. De aceea, Apostolul numește
„rău fără astâmpăr, plin de venin aducător de moarte” (Iac. 3, 8). Împreună-glăsuind cu el, și Solomon a grăit:
„din cuvinte multe nu vei scăpa [...]
citește tot articolul